RSS

III. Noapte alba

09 Sep

Aveti aici prima parte si a doua parte a povestii, in caz ca vreti sa intelegeti ceva 🙂 Succes si spor la lecturat!

Cu fiecare corp pe care-l lasa rece, ura ii crestea, transformandu-I orice gand in picaturi de lamaie ce-I usturau ratiunea.
Ajunsa “acasa”, s-a tolanit lenesa in patul vechi si praful s-a imprastiat in aer. A adormit, pe burta, cu jumatate de fata in perna si cu buzele intredeschise. Era liniste. Cate un cipit izbucnea si se stingea in padurea de langa rulota. Si apoi era iarasi liniste. Nu avea ceas, nu o interesa cat e ora. S-a trezit satula de somn la lasarea noptii. Era in jur de 6. Dormise aproape 12 ore. A deschis brusc ochii si nu i-a miscat din pozitia initiala. Dupa cateva secunde, pupila i-a alunecat usor, tintind spre fereastra din fundul rulotei. Prin draperiile ponosite, se zarea gigantul ucigas care curgea spre orizont. Era apusul. Miros de frica si umbre isi faceau aparitia in jur. Fiorii ii trezeau corpul bestiei si ii faceau pielea de gaina. Era insetata si déjà isi facea planuri pentru urmatoarea victima. Cu pieptul ce-i tresalta insetat de viata, s-a ridicat si s-a miscat rapid la sifonier deschizandu-l si trantindu-i obloanele late in parti. A insfacat o fusta scurta, neagra cu reflexii de piele, si o bluza neagra, usor transparenta, dupa care s-a schimbat grabita si si-a luat una din perechile de cizme cu toc foarte inalt si lungi pana peste genunchi. Apoi s-a uitat in oglinda. Arata ieftin, foarte ieftin, dar n-o deranja, oricum nu se simtea valoroasa.
Soarele disparuse, iar racoarea serii se instala treptat. A apucat de clanta, sa iasa din rulota ce-i inspira doar tristete, dar era blocata. A inceput sa traga disperata cu forta-i anormala, insa clanta nu se clintea. Pana cand s-a urnit brusc, si bestia a cazut, dar s-a ridicat agila si usor ametita, privindu-l amenintator in ochi, pe el, cel care statea linistit la usa, incordandu-si palma, dupa forta ce o aplicase clantei pe dinafara.
-« Iubeste-ma si atunci cand nu merit si nu ma pedepsi daca-ti gresesc » . Asa mi-ai spus, cuvant cu cuvant… Iti mai amintesti, Ardona ? Te-am iubit, desi nu meritai nici un pahar de sange rece. La partea a doua nu sunt sigur daca ma mai pot controla atat de tare, incat sa nu-ti platesc tradarea. Eu te-am creat, eu te omor… iubita mea.
Yerdan isi privise atent manechiura mainii drepte atat de precis lucrata in timp ce-i vorbise cald Ardonei.

*

Se intampla acum mai bine de jumatate de mileniu. Ardona fiind doar o frumusete rapitoare din acele timpuri si nu o bestie insetata se sange. Avea douazeci si patru de ani si niciun barbat nu-i cucerise inima. Era considerata fata batrana, care nu mai avea sa se casatoreasca vreodata sau sa iubeasca… Si Yerdan, Yerdan era un vampir tanar, singuratic, transformat din razbunare de un tartor batran, dat fiindca nemuritoarea-i consoarta se indragostise de el. Traia singur, tulburat si blestemat pe veci, cu sufletul innegrit de ura. A intalnit-o pe Ardona intr-o seara calduta de toamna si, fermecat de frumusetea-i a facut-o a lui. Un monstru ca el.
L-a urat inca de la inceput, chiar daca magia lui o calma tot timpul. Pana intr-o zi… Nu-l mai indura. Trecusera in jur de o suta de ani de chin, alaturi de monstru. Fiecare gest pe care-l facea, o dezgusta. L-a parasit cand el plecase la vanatoare, tot intr-o noapte de toamna… Se gandea ca asa o sa-i simta ura infinita, desi il ranise de nenumarate ori.
Si-a inceput o alta viata in « Lumea noua », pe pamant American.

*

-Ce cauti aici ?! Cum m-ai gasit ? Te dispretuiesc cu fiecare cromozom din mine ! A urlat Ardona cat au tinut-o plamanii.
-Credeam ca o sa fi fericita sa ma revezi, draga mea. Nu stiu ce pui atatea intrebari fara sens. Te caut pe tine si cat despre gasit, mi-a luat cam mult timp sa te gasesc, dupa cate vezi… vreo cinci sute de ani. Dar acum, sunt implinit. I-a raspuns Yerdan cu acelasi calm impenetrabil.
-M-ai transformat intr-o bestie ! Sunt o bestie care umbla de mana cu moartea in nemurire ! M-am saturat sa ucid, m-am saturat sa fiu ultima imagine a ochilor inlacrimati ai nevinovatilor, m-am saturat sa iau vise, sperante si sentimente !
Imediat ce a terminat de strigat, s-a napustit nebuna asupra lui Yerdan , insa ascesta si-a infipt mana in gatul ei, strangand cu toata puterea :
-Si eu m-am saturat sa te caut, la inceput lovit de dragoste, iar acum de ura ! Si eu impart timpul singur si doar moartea imi sopteste in ureche cuvinte de dragoste ! Te-am iubit cu toata fiinta asta condamnata la vesnicie, dar anii de disperare mi-au sters orice urma de iubire ce tintea spre tine !
Ardona se zbatea dandu-si ochii peste cap, si-l lovea cu sila cu picioarele lungi si puternice. Incepuse sa ameteasca si nu-l mai vedea bine, dar ii auzea pulsul turbat in venele mainii stangi, ce-i proptea gatul de perete. Se chinuia sa-i raspunda la fel de acid, dar nu facea decat sa scoata niste sunete ragusite si gafaite.
-Considera-te implinita, o sa ajungi unde-ti e locul. Poate o sa-ti intalnesti si victimele jalnice p-acolo. Stiu cat de mult ai urat nemurirea si-am sa ti-o iau ! Si nu fac asta pentru ca inca te iubesc si vreau sa-ti fac un bine ! Intelegi ?!
Mainile si picioarele i-au cazut brusc, pe langa corp, la auzul vorbelor rastite ale lui Yerdan si a simtit cum unghiile frumos finisate de la dreapta lui ii strapungeau usor partea stanga a toracelui. Dupa atata timp se simtea fericita. Era fericita ca nu lasitatea o impinsese la suicid si ca isi primea pedeapsa pentru crimele savarsite. Nu mai simtea nicio durere, iar corpul i se prelingea pe perete, gata sa atinga podeaua. Cu ochii grei il privea acum pe Yerdan cum musca insetat dintr-o bucata de carne puternic vascularizata. Inima ei calda il satisfacea pe monstru care sugea cu ochii inchisi dulcele nectar rosu. Pielea i se usca treptat pe corpu-i zvelt, stricat de o gaura in piept. Aproape scrum, asculta euforica cuvintele mieroase ale lui Yerdan :
-Inca o noapte alba, imi intuneca existenta, draga mea… Esti fericita, nu ? Sfarsitul iti apartine, iar inima ta-mi apartine in sfarsit.

Incepe scoala, fericire 🙂 Dar pana la urmatorul articol, va pup si sper sa ne citim cu bine! Sunshine

Anunțuri
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 09/09/2011 în povesti

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: