RSS

II . Noapte alba

21 Ian

A ajuns acasa exact la lasarea zorilor. Era obosita de la atata mers si tanja dupa patul ei vechi, dar destul de confortabil pentru ea. Rulota cu dungi albastre o astepta cuminte, parcata la marginea padurii, de prin 1982. A deschis usa intampinata de un scartait metalic si putin strident, dupa care a inaintat, calcand pe cate vreo haina moarta pe podea.

Cei 3 metri pe 6, ii erau deajuns. Doar patul ii ocupa o treime din spatiu, restul fiind incarcat de un sifonier urias, o masuta si de o camaruta, unde era baia. Nu gasea acea rulota ca fiind casa ei, ci doar un loc pentru retras. Casa ei, era –daca mai era- pe undeva prin Edinburgh, nu-si mai amintea clar, fiindca au avut anii grija sa-I stearga o mare parte din amintirile de dinainte de a deveni vampir. De-a lungul timpului schimbase zeci de locuinte, fara a pune la socoteala si chiriile.

Trecusera sute de ani si nu-si mai tinea minte varsta, nu voia sa se gandeasca prea mult la asta , pentru ca nu-I mai facea placere sa se simta nemuritoare. Insa, banuia ca are in jur de sase sute de ani. Era satula de aspectul ei fizic, neschimbat de atata amar de vreme. Singurul lucru pe care putea sa si-l modifice era parul si forma sprancenelor; restul ramanea la fel de o juma’ de mileniu. In ultima vreme aparusera o droaie de produse de vopsit parul. Asta o incanta, fiindca isi colorase parul in toate culorile posibile timp de 20 de ani, dar a ramas la negru. Din cand in cand, de plictiseala se facea roscat aprins sau blond murdar, parandu-i-se ca se potrivea destul de bine cu ochii ei, albastrii- verzui. Stia si de existenta lentilelor de contact, dar nu le agrea, dat fiind faptului ca ii placeau ochii ei, mereu i-au placut. Cu toate astea, simtea dorinta de a inainta in varsta, nemaisuportand monotonia corpului ei de 24 de ani.

In plus, datorita statorniciei fizice, avusese parte de cateva probleme in trecut. De exemplu, prin anul 1700, se afta intr-un sat sarac, dar linistit, in sudul Germaniei. Ii placea, pentru ca oamenii credeau ca in padurea ce inconjura satul se afla o lighioana feroce, ce omora oamenii rai, iesind la vanatoare in sat. Traise acolo timp de vreo 10 ani, sfasiindu-si victimele seara. Insa, oamenii incepusera sa plece, in sat ramanand doar batranii, iar pe deasupra, se imprastiasera zvonuri, cum ca ea ar fi o vrajitoare, aspectul ei fizic fiind neschimbat inca de la venirea in sat.

Gandul ca va trebui sa ramana asa pentru eternitate ii vestejea ratiunea. Desi nu ii placea sa-si recunoasca siesi, era satula sa omoare oameni. Fie ei rai, fie ei plini de ei, fie ei reziduri ale societatii, fie ei orice… Aveau si ei dreptul la viata. Iar ea ii sugea de insufletire pentru bunastarea propie. Cat egoism simtea curgand prin venele-si batrane. Ii era scarba de ea. Avea o gaura in suflet prin care se vedea iadul. Si o ustura si o durea… si sangera fin de fiecare data cand omora o fiinta umana. A incercat de cateva ori sa sfarseasca, stand nemancata saptamani intregi, dar monstrul din ea o acapara de fiecare data si setea de sange se potolea. Ura de sine o coplesea cand ajungea inapoi in rulota veche, plina de lucruri inutile. Se simtea singura. Nici un barbat nu-l putea pastra pentru ea fara ca bestia sa nu intervina. In mintea ei ramasese chipul uni tanar. Era cel mai bun om pe care-l intalnise. Nu la gust. Apucase sa schimbe vorbe cu el, un timp. Era inalt, slab si cu parul lung si drept , ce se intindea pe sirea spinarii pana in dreptul osului coccis. Paloarea fetei era contrastata doar de cearcanele pierdute in jurul ochilor mari si expresivi, caprui. Avea buze frumoase, ca de fata si fata ovala. Miscarile-I erau feminine si delicate. Raspandea frumusete prin fiecare por. Era rupt din realitate… era… Inteligenta lui ii infigea ace adanci monstrului. Fiecare cuvant pe care-l spunea, o hipnotiza si o lasa cu privirea visatoare, fixata pe el. Dar fiara nu l-a crutat nici pe el. A incercat sa se impotriveasca vointei diavolesti, dar mirosul sangelui pur al acestuia, vibra in aer si pielea I se facea de gaina. S-a napustit morbida asupra lui si cu ochii in lacrimi si-a infipt coltii albi in grumazul lui aproape la fel de alb. I-a astupat gura, gemetele lui innebunind-o de durere. Nu-I mai simtea gustul sangelui, nu simtea nicio bucurie. Lacrimile ii curgeau pe pieptul victimei aflata in spasme. L-a vazut cum a inchis ochii pentru eternitate si imaginea i-a ramas focalizata in minte. Stia ca nu o sa-l uite niciodata.

Am ochii obositi. Nu am mai corectat, deci ignorati orice tip de greseli. Pana la urmatoarea parte, v-am pupat si numa’ bine! Tot eu, Sunshine.

Anunțuri
 
21 comentarii

Scris de pe 21/01/2011 în povesti

 

21 de răspunsuri la „II . Noapte alba

  1. Marius

    21/01/2011 at 12:06

    Foarte frumoasa..partea asta…si..nu ai gresit nimik..ai scris corect..tot:)…:-bd….ai un 10…din partea mea..pentru..munca depusa..:):*

     
  2. Sunshine

    21/01/2011 at 12:08

    Doar pt munca depusa? :))
    Mnoh, multumesc 🙂

     
  3. Andreea

    21/01/2011 at 12:16

    Pe undeva ai scris „a ramas neschimbata juma de deceniu”. Sau ceva de genul. Nu e cumva juma de mileniu? 😕
    Oricum, foarte faina ideea! >:d<

     
  4. Sunshine

    21/01/2011 at 12:19

    Andreea, ai dreptate:D o sa modific acum, ms >:D<

     
  5. Andreea

    21/01/2011 at 12:21

    You’re welcome! :*
    „avea o gaura in suflet prin care se vedea Iadul”.. Geniala expresia! ❤

     
  6. Sunshine

    21/01/2011 at 12:23

    Hihi 🙂 Tenc iu ăghen!

     
  7. Marius

    21/01/2011 at 12:24

    pentru munca…depusa.si..pentru..grozava idee..vai..:-)

     
  8. Sunshine

    21/01/2011 at 12:25

    Vaai, asa mai vii d-acasa! 🙂

     
  9. Marius

    21/01/2011 at 12:27

    scz-ma draga ca am omis asta:D:P

     
  10. Marius

    21/01/2011 at 12:31

    dar…de bagat o melodie nu poti sa bagi pe blog:-„:D

     
  11. Sunshine

    21/01/2011 at 12:35

    M-am gandit la asta. E melodia ce defineste tot. Audienta placuta!

     
  12. Marius

    21/01/2011 at 12:43

    ehh..asa mai merge..:D

     
  13. Marius

    21/01/2011 at 12:46

    sper..ca nu e de’aia de cum incepe sa sar de pe scaun..:))

     
  14. Sunshine

    21/01/2011 at 12:56

    Nu, e noua manea a lu’ Salam :|… Deja se face spam.

     
  15. Marius

    21/01/2011 at 13:01

    dar nu am zis-o cu rautate..stiam ca e rock…dar m-am gandit…ca ai pus..vreuna..care incepe…mai tare..de’asta…scz-ma dak te-a deranjat intrebarea mea;)

     
  16. Schaduw

    22/01/2011 at 01:26

    Da, totusi… inclinatia ta pentru drama, horror se regaseste si aici. Mi se pare ca e ceva mai concentrata povestea . Cred ca e mai buna decat P1.
    Bravo, imi place… si nu e usor sa-mi placa o poveste.
    Pentru urmatoarele Puri… as vrea ceva mai mult suspans, actiune, satisfactie…

     
  17. Sunshine

    22/01/2011 at 01:50

    E facuta deja. And nothing can be changed… O sa fie putin mai multa actiune.. putiiin si mai mult sange 🙂
    Multumesc de aprecieri !

     
  18. Schaduw

    22/01/2011 at 02:04

    Am zis „Puri” … adica „Partzi”, asteptam doar 3 ?

     
  19. Sunshine

    22/01/2011 at 02:06

    Mai vrei ? :))… Credeam ca nu-ti place… si sunt cam 3, da… Dar se poate prelungi suspansul.. mai adaugam sange si intuneric si alea alea si voila! 😀

     
  20. Schaduw

    23/01/2011 at 19:40

    N-am zis ca nu imi place, mai mult, am zis ca nu e rea compozitia… deci da, cred ca ar mai trebui cateva.

     

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: